O zi fara culoare, zi palida..fara soare... Ma absoarbe incantarea acelei "dimineti senine" (care sper ca va veni si ma va alinta cu dulceata sa 8-> SI TOTUSI O SA VINA!!!)...
Dar intunericul e aproape, ca un fluture strabat o noapte pustie, ce te-ngheata cu fiori de gheata; si ma lovesc de primul obstacol care mi se iveste in cale, cad si tremur.Imi zbat aripile pentru a ma ridica de la sol, vreau sa-mi chem ajutoare...zadarnic imi irosesc ultimele picaturi de viata... Si raman aici, sub picaturile de plumb ce ma zdrobesc (nu ma va observa nimeni)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu